Ceea ce este absolutismul luminat

Cuprins:

Ceea ce este absolutismul luminat
Ceea ce este absolutismul luminat

Video: Doar si numai tot ceea ce E! 2024, Iulie

Video: Doar si numai tot ceea ce E! 2024, Iulie
Anonim

Numele de „absolutism luminat” a fost dat politicilor urmărite de o serie de monarhi europeni la mijlocul secolului al XVIII-lea, inclusiv Catherine II, care ocupa tronul în Rusia la acea vreme. Autorul teoriei „absolutismului luminat” este Thomas Hobbes. Esența sa a fost trecerea de la vechiul sistem la nou - de la relațiile medievale la cele capitaliste. Monarhii au anunțat că acum este necesar să se străduiască să creeze un „bun comun” în statul lor. Prioritatea pentru aceasta a fost declarată mintea.

Fundamentele „Absolutismului iluminat”

Secolul al XVIII-lea este secolul „iluminării” în toate sferele vieții: literatură, artă. Ideile de iluminare au lăsat o amprentă asupra puterii de stat. Dacă anterior, conceptul de putere absolută a statului era redus exclusiv la orientarea sa practică, adică la totalitatea drepturilor puterii de stat, acum absolutismul era declarat iluminat. Aceasta înseamnă că puterea de stat a fost recunoscută mai presus de orice altceva, dar, în același timp, s-a adăugat îngrijorare pentru bunăstarea întregului popor. Monarhul ar fi trebuit să-și dea seama că nu are doar drepturi și putere nelimitată în mâinile sale, ci și responsabilități față de poporul său.

Ideile absolutismului luminat au fost mai întâi exprimate în literatură. Scriitorii și filosofii au visat să schimbe fundamental sistemul politic existent, să schimbe viața oamenilor obișnuiți în bine. Monarhii, realizând că schimbarea vine și nu poate fi evitată, încep să se apropie de filozofi, să absoarbă ideile exprimate de aceștia în tratatele lor. Deci, de exemplu, Ecaterina a II-a a avut o corespondență amicală strânsă cu Voltaire și Didro.

Filozofii au susținut că statul va fi supus rațiunii, ca țăranii să creeze condiții mai bune pentru existență. În Rusia, de exemplu, perioada „absolutismului luminat” include dezvoltarea educației, promovarea comerțului, reforme în sfera structurilor breslei și modernizarea structurii agrare. Totuși, acesta din urmă a fost realizat cu atenție, doar primii pași au fost făcuți.